FLY LOW , FLY FAST, TURN LEFT

un motto celebru la RENO AIR RACES

“Gentlemens: Start your engines!” is the command that starts each race.

Alinierea pentru cursă

În general warbirds sunt avioane valoroase, care evoluează în airshowuri  executând manevre acrobatice “cuminți”, impresionând publicul mai mult  prin valoarea istorică și sunetul inconfundabil al motoarelor. La Reno, clasa Unlimited este altceva. Warbirds-urile sunt “tunate” pentru a obține viteza maximă. Este racing pur, orice modificare fiind permisă. Se măreste gradul de compresie al motoarelor, se injecteaza metanol cu apă, se împinge totul la limită. Viteze de peste 500 mph, altitudini între 50 și 250  picioare fată de sol, viraje strânse  la 4 g, toate pe stânga (sens antiorar – de aici vine – turn left). Manete de gaze împinse la maximum, motoare urlând supraturate.  Avioane  ce se urmăresc  unul în coada celuilalt, zburând când mai sus  când mai jos, încercand să se depășească permanent pe interior sau exterior. Căldură, turbulență, adrenalină, maydays și aterizări forțate fără motor (deadstick landings). Este aceasta o scenă de luptă aeriană? Nu! Este cel mai rapid sport cu motor,  întrecere aeriană pe circuit în jurul pilonilor.  O scenă tipică la RENO AIR RACES,  După cum spune Bill Destefani – unul din cei mai celebri piloți participanți la  aceste curse – este “a merge la război fără a trage cu muniție”. Dar este mai mult decât atât. Un astfel de concurs  cu avioane este un spectacol plin de culoare care încantă concurenții și fanii deopotrivă, un amestec inedit de trecut și prezent, Avioane modificate, unele vechi de peste 75 de ani, veterane din al  doilea război mondial în clasa Unlimited, ies la  rampă alături de avioane din material compozit hi-tech, construite din kituri în clasa Sport.  Trainerele din al doilea război mondial în clasa T-6 asigură un contrast puternic cu Formula Agile One și mai lentele biplane.

Toți se adună  în septembrie la Stead Field aflat  la nord de Reno, în plin deșert, pentru a participa la Național Championship Air Races, cel mai important eveniment al curselor aeriene, în fața a circa 150 000 spectatori.

Într-o lume din ce în ce mai reglementată, cursele de avioane  aproape par  a fi  un anacronism. Faptul că totusi  există în noul  mileniu, este pe de o parte, surprinzătoare, pe de altă parte,  este continuarea tradițiilor unui sport născut încă de la începuturile aviației. Prima cursă  cu zbor în circuit cu piloni  a avut loc în Rheims, Franța, în 1909. De atunci cursele aeriene au continuat întrerupte doar de război și câteva perioade scurte de inactivitate. Reno este un eveniment, o reuniune de familie a entuziaștilor și o petrecere gigant. Reno este o celebrare a energiei și vitalității aviației, conform  susținătorilor săi, sau un afișaj al risipei inutile după afirmațiile  criticilor. În primul rând, cu toate acestea, este vorba de curse.

Cu toții ne amimtim de Aurel Vlaicu și de anul 1911, când construiește un al doilea avion, Vlaicu II, cu care în 1912 a câștigat cinci premii memorabile (1 premiu I si 4 premii II) la mitingul aerian de la Aspern, Austria. Concursul a reunit între 23 și 30 iunie 1912, 40 piloți din 7 țări, dintre care 17 din Austro-Ungaria, 7 germani, 12 francezi printre care și Roland Gaross cel mai renumit pilot al vremii, un rus, un belgian, un persan și românul Vlaicu.

Zboară cât de repede poți ! Împingeti avionul  la limitâ !  Învinge-ți concurentii !

În vederea realizării acestor obiective, sunt cheltuite sume  mari de bani, timp și efort . O echipă de top în clasa Unlimited  trebuie să cheltuie chiar mai mult de 100 000 $ pentru a se pregăti pentru competiție cu un efort sustinut de cel putin 6 luni de muncă .

Probleme de logistică, mult, mult ego, și desigur mult pericol.  Recompensele nu sunt pe măsură. Chiar dacă o echipă caștigă la clasa Unlimited, probabil că își recuperează mai puțin de jumătate din banii cheltuiți.

Pentru cei care nu câstigă sau pe deasupra, au ghinionul să distrugă un motor, o elice sau să îsi “șifoneze” avionul, nu se mai recuperează nimic, indiferent de clasa la care concurează.

Ce îi impinge pe acești oameni să facă aceste eforturi uriașe și să își asume asemenea riscuri? Greu de tras o concluzie unică, dar cred că pasiunea pentru aviație și dorința umană de a-ți depăși limitele sunt câteva din motivațiile predominante.

Pentru noi “europenii”, e poate mai greu să înțelegem acest sport, probabil neavând experiența trăirilor ca spectatori la NASCAR,  wrestling sau nefiind mari pasionati de hot rods, muscle cars, choppers sau dragsters.

Poate nu suntem așa iubitori de Coca Cola sau hamburgeri, dar cum ziceau strămoșii noștri latini .. “degustibus non est disputandum”.

AIR RACES RENO a debutat în 1964 și din nefericire 19 piloți și-au pierdut viața în competiție, cel mai grav accident având  loc în 2011, ducând la pierderea vieții a 10 spectatori și rănirea a încă 69.

Circuitul constă în zborul la altitudini cuprinse între 50 și 250 picioare în jurul a 9 piloni, lungimea fiecărui tur fiind specifică pentru fiecare clasă

Așa arată pilonii 

Acestea sunt clasele de avioane ce concurează :

      •  Unlimited – clasa deschisă  pentru orice avion cu piston cu masa gol peste 4500 pounds. În general sunt avioane din WWII serie sau modificate, ca:  P 51 Mustang, F-8F Bearcat, Hawker Sea Fury… viteze până la 500 mph… tur de 8.08 mile;
      • T-6 TEXAN – sunt avioane de serie T6 construite începand cu 1935, dotate  cu motor de 600 CP,  viteze de 230 mph pe un circuit de 5.06 mile;
      • BIPLANE – această clasă este reprezentată de avioane mici, biplane cum ar fi Pitts Special, Mong, Smith Miniplane. Circuitul are 3.18 mile iar vitezele  depășesc 200 mph;
      • FORMULA ONE – toate avioanele sunt propulsate de același motor Continental O -200 dezvoltând 100 CP. Viteza maximă este de aproape 250 mph – este varianta “economică” de participare.  Circuitul are 3.18 mile;
      • SPORT – avioane noi și inovative, construite din kit-uri. Viteze până la 350 mph, cu o lungime a circuitului  de 6.37 mile . Necesită certificare FAA;
      • SUPER SPORT avioane sport modificate;
      • JETclasa jet a fost inaugurată în 2002 și în ea  poate concura orice avion cu reacție fără postcombustie cu aripă în săgeată având un  unghi mai mic de 15 grade. În principal, L-39 este concurentul vedetă.  Viteze peste 500 mph.

Se zboară în calificări și apoi în serii de câte 5-7 avioane, efectuând câte 5-8 tururi. La fiecare pilon există un arbitru care semnalizează orice trecere pe “scurtătură”.  Cei mai buni se califică mai departe și zboară în finale la categoriile Gold, Silver si Bronz pentru fiecare clasă. Cursele se desfăsoară pe perioada a 5 zile. Participă și echipe de acrobație în airshow. De obicei zboară și formația de L 39 Breitling

Așa se vede din carlinga unui P 51 Mustang , chiar și o pană de motor . Este Voodoo, campionul absolut de la Reno.

Este campionul la clasa Unlimited gold 2014, un P 51 Mustang construit în 1944 și care în decursul lungii sale cariere a suferit nu mai puțin de 3 accidente înainte de a deveni avion de curse.. Acum zboară cu peste 500 mile pe oră purtând numele de VOODOO.

Un fapt mai puțin cunoscut, este că un avion tip YAK 3U R 2000 (un YAK 11 modificat, cu motor Pratt&Whitney R2000 de 1750 CP și elice Hamilton), construit de Avioane Craiova în 2005, zboară din anul 2006 la cursele de la Reno la clasa Unlimited, sub denumirea de “STEADFAST”, obținând cea mai bună pozție – locul întâi la categoria Silver în 2012, cu o viteză de aproape 400 mph.

Acesta a fost clasamentul din 2012: R-2000 powered Yak-3U “Steadfast”, followed by the R-2800 powered Sea-Fury “Argonaut”, the Centaurus powered ‘Sea-Fury Race 924″, Grumman Tigercat “Here Kitty Kitty” and the two P-51-D Mustangs “The Rebel” and “Lady Jo”.

YAK 3U construit in Romania

Cu acest avion, în 2011, Wiliam Whiteside a stabilit un record mondial de viteză pe distanța de 3 km la clasa C 1d ( avion cu motor cu piston și masă la decolare sub 3000  kg) atingând viteza de 655 Km/h (405 mph).  Recordul este încă valabil la clasa C 1d .

Recordul de viteză absolut pentru avioane cu motor cu piston pe distanța de 3 km, a fost realizat în 2017 de Voodoo, dotat cu o aripă nouă din fibră de carbon și motor de peste 3100 CP. S-au făcut studii CFD pentru optimizarea profilului și geometriei aripii. Se încadrează la clasa C 1e (masa la decolare 3000 – 6000 kg).

Recordul de viteză Voodoo 2017 – clasa C 1e – 855,6 km/h ( 531,27 mph)

 cu roșu este recordul YAK -ului

RECORDS1

“The crew can learn a lot from running Voodoo’s Rolls-Royce Merlin V-12 at night. If compression is low in a cylinder or a spark plug isn’t firing, they will see evidence in the exhaust flame. The color of the flame also indicates whether a cylinder is getting the optimal fuel-air mixture.” (Jarrod Ulrich)

Un IAR 80 cu motor P&W R2000, “împins” la 1750 CP, ar fi revanșa asupra Mustangului și a YAK-ului, adversarii săi în luptele din WW2 – măcar la cursele de la Reno! Am construit un ‘YAK” care a învins Mustangul la Reno. De ce nu am face-o din nou cu un IAR 80 ?? 

Vom face simulările pentru calculul performanțelor unui IAR 80R echipat cu un motor R2000, identic cu cel al lui Steadfast, adică 1750 CP cu injecție de metanol/apă și vedem ce rezultă!!  Motorul se poate monta pe IAR 80 R fără dificultate. Vom simula și performanțele cu motorul ce intenționam să îl montam, respectiv R1830-92 de 1200 CP, “tunat” cu injecție metanol/apă, care probabil va dezvolta 1500 CP. De menționat  că IAR 80 în picaj depășea 750 km/h.

Visăm prea frumos ?!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *